DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA GIURGIU

BIROUL PROMOVAREA SANATATII

Ziua Mondiala de lupta impotriva Hepatitei (ZMLH)

28 iulie 2016

Comunicat de presa

,,Hepatita: sa o cunostem,  sa ne testam, sa ne protejam, sa o combatem impreuna.”

Organizatia Mondiala a Sanatatii recunoste hepatita virala ca o problema majora de sanatate publica.

Hepatita este o afectiune inflamatorie a ficatului datorita unei infectii virale sau a unor substante toxice. Are caracter transmisibil (contagios), uneori cu amploare de epidemie. In functie de natura evolutiei, hepatita poate fi acuta sau cronica.

Hepatita acuta este de natura bacteriana, virotica sau toxica. Forma bacteriana este produsa de salmonele, pneumococi, spirochete iar forma virala este declansata in urma unei infectii hepatice, cu virusuri filtrabile de tip A, B, C, care dau hepatita epidemica. Destul de frecvente sunt si formele toxice provocate de actiunea diferitelor substante (alcooluri tari, pesticide, nicotina, arsenic, fosfor, unele medicamente toxice etc). Boala debuteaza prin greturi, varsaturi, balonari, constipatie, pierderea poftei de mancare, oboseala, astenie fizica, indispozitie generala precum si dureri de cap, dureri articulare si musculare, tulburari digestive, icter, marirea in volum a ficatului, ingalbenirea ochilor si a pielii, decolorarea fecalelor, inchiderea la culoare a urinei (ca berea) datorita continutului ridicat de bilirubina. Evolutia hepatitei virale depinde de tipul de virus (A, B, C).

Hepatita virala A este transmisibila, mai frecventa prin contactul direct cu bolnavul purtator de virus, prin apa contaminata, maini murdare, muste purtatoare de virus, folosirea in comun a W.C.-urilor infectate, consumul de legume si fructe nespalate sau alterate prin conservare si chiar prin sarut cu persoane bolnave. Mai este posibila transmiterea de virusuri prin injectii cu ser contaminat, instrumentar stomatologic sau obstretical, bisturie si foarfeci nesterilizate. Afecteaza, mai ales, copiii pana la varsta de 10 ani care se gasesc in crese, camine, gradinite, scoli si internate, cu frecventa mai ridicata in anotimpurile de toamna si primavara. La adulti, boala este favorizata de starea fiziologica a organismului (pubertate, sarcina, menopauza, extenuare fizica si intelectuala) si de unele afectiuni maladive ( tuberculoza, diabet, infectii digestive, avitaminoze).

Hepatita virala B este transmisa prin manopere medicale (injectii, transfuzii de sange, tratamente stomatologice si obstretice), pe cale veneriana sau prin contact cu lichide biologice provenite de la persoane bolnave (sange, saliva, sperma, secretii vaginale).

Hepatita virala C are cea mai mare frecventa in Romania, fiind provocata prin donatii sau transfuzii de sange cu seringi nesterilizate, inclusiv la toxicomani. Are o evolutie mai severa, cu tendinta de trecere spre cronicizare sau spre ciroza hepatica si cancer hepatic.

Hepatita cronica se instaleaza pe o lunga perioada de timp si consta din inflamarea cronica a parenchimului hepatic (steatoza) si lezarea treptata a celulelor ficatului. Principalele cauze ale cronicizarii sunt legate de consumul excesiv si de durata a bauturilor alcoolice tari, unele medicamente de sinteza, infectii microbiene (bruceloza, tuberculoza etc), carente alimentare in proteine si vitamine sau intoxicatii accidentale. Simptomele de manifestare a hepatitei cronice sunt: astenia fizica la eforturi mici, oboseala permanenta, scaderea randamentului intelectual si a capacitatii de concentrare, scaderea in greutate, dureri de cap, insomnie, lipsa poftei de mancare, nervozitate, inflamarea ficatului, tulburari dispeptice in epigastru, meteorism abdominal (balonari), greturi (mai ales dimineata), culoarea brun-teroasa a pielii, pierderea de sange pe nas sau gingii, intoleranta fata de unele alimente (grasimi, ceapa, usturoi, fasole boabe).

Regimul alimentar

Are un rol foarte important asigurand cresterea rezistentei generale a organismului si evitarea evolutiei bolii spre cronicizare. El este stabilit de catre medic. Fructele si legumele vor fi bine spalate iar mainile vor fi permanent curate, prin spalare cu apa si sapun, tinand seama ca, pe mainile nespalate, circula intre 10.000 si 100 milioane de microbi pe cm patrat. Este stiut ca trei sferturi din infectiile hepatice se transmit prin maini murdare.

Masurile obligatorii de prevenire si combatere a hepatitei se refera in primul rand la vaccinare si in al doilea rand la respectarea unor reguli de igiena sanitara cum ar fi :

– spalarea pe maini dupa folosirea toaletei;

– pastrarea unei curatenii stricte in locuinta, inclusiv distrugerea mustelor si a gandacilor;

– pastrarea legumelor si fructelor in conditii igienice si spalarea lor inainte de consum;

– consumarea apei potabile din locuri controlate si fierberea apei in cazuri de suspiciuni;

– fierberea laptelui care nu a fost sterilizat;

– utilizarea obligatorie a seringelor de unica folosinta si a instrumentarului medical, perfect sterilizat, inclusiv cel folosit la tatuaje si acupunctura;

– evitarea raporturilor sexuale in perioada ciclului menstrual;

– folosirea separata a obiectelor de unica folosinta (periuta de dinti, aparat de ras, forfecuta de unghii, pensete etc).

Pilonul principal al preventiei hepatitelor virale de tip B si A – cele mai virulente – este reprezentat de vaccinare. Toate persoanele care doresc sa fie vaccinate impotriva  hepatitei virale A se pot vaccina prin intermediul cabinetelor medicilor de familie.