Comunicat de presă
ZNI abordează an de an factorii de risc/protecţie privind sănătatea cardiovasculară, ce pot fi influenţaţi prin schimbări în stilul de viaţă la nivel individual sau comunitar. În ultimii ani ZNI a focalizat pe stresul psihosocial, hipertensiune arterială, activitate fizică, obezitatea la femei şi consumul de alcool la tineret.
În 2017, ZNI actualizează statisticile privind sănătatea cardiovasculară a României în Euro-context şi încearcă să pună în lumină efecte sano-genetice specifice atributelor existenţiale pozitive, descrise prin termeni precum împlinire, mulţumire, satisfacţie, bucurie, fericire în viaţă. Sub tema:“Satisfacţia vieţii şi sănătatea inimii”, sloganul “Satisfacţia vieţii influenţează esenţial sănătatea inimilor noastre!” încearcă să sublinieze că întampinarea stresului psihosocial indus de problemele cotidiene ar trebui să încline mai degrabă către seninătate şi optimism, dacă ţinem la “longevitatea” inimilor noastre.
*
În Europa, dintre factorii de risc (FR) stil de viaţă se consideră că alimentaţia are cea mai mare contribuţie la decesul prin boli cardiovasculare (BCV), în timp ce hipertensiunea arterială (HTA) este cel mai important dintre factorii de risc biologici (urmat de colesterol, obezitate şi diabet).
Prevalenţa fumatului a scăzut în cea mai mare parte a Europei, deşi global ritmul descreşterii s-a redus în ultimii ani, din cauza prevalenţelor stabile sau în creştere în unele ţări, în special în rândul femeilor. Puţini adulţi practicau în 2015 activitatea fizică la nivelul recomandat, cu sedentarism mai frecvent în rândul femeilor decât al bărbaţilor. De-a lungul ultimilor 30 de ani, consumul de alcool a scăzut treptat atât în Europa in toto cât şi în UE.
Nivelul colesterolului a scăzut în aceeaşi perioadă în aproape toate ţările europene. Atât în Europa geografică cât şi în UE, nivelurile de obezitate au rămas în general ridicate, atât la adulţi cât şi la copii, în ciuda variaţiilor substanţiale între ţări. Prevalenţa diabetului în Europa rămâne ridicată în urma creşterii susţinute (cu peste 50%, în multe ţări) în ultimii zece ani.
Per total, BCV costau economia UE circa 210 miliarde € pe an, dintre care aproximativ 53% (111 miliarde €), reprezentau costuri de sănătate, 26% (54 de miliarde €) pierderi de productivitate, iar 21% (45 miliarde €) cheltuieli pentru îngrijire la domiciliu a persoanelor cu BCV.
*
DALY (Disability Adjusted Life Years) reprezintă suma anilor de viaţă pierduţi prin decese premature şi a anilor trăiţi cu dizabilitate dată de prezenţa bolii, corectaţi pentru gravitatea bolii. Povara BCV estimată prin DALY plasează pe primul loc boala cardiacă ischemică (incluzând infarctul miocardic acut); aceasta este de 2‐3 ori mai mare în România decât în ţările din Vest, cu circa 10% mai mare decât în Polonia şi cu circa 50% mai mică decât în Bulgaria. Accidentul vascular cerebral (AVC), a doua cauză DALY în ţările din estul Europei, este de 3‐4 ori mai mare în România decât în Vest, cu circa 30% mai mare decât în Polonia şi cu circa 60% mai mic decât în Bulgaria. HTA este, în termenii DALY, de 18 ori mai mare în România decât în Olanda, de 15 ori mai mare decât în Marea Britanie, de 4 ori mai mare decât în Germania, de 5 ori mai mare decât în Polonia şi cu circa 75% mai mare decât în Bulgaria.
*
World Happiness Report publica în 2016 date privind distribuţia satisfacţiei vieţii în 157 de ţări. Scorul corespunzător unei ţări reprezintă media răspunsurilor unor eşantioane reprezentative de circa 1000 subiecţi la chestionare aplicate în intervalul 2013-2015, începând cu întrebarea: “La ce nivel vă apreciaţi viaţa personală pe o scară de la 0 = cea mai rea posibilă la 10 = cea mai bună posibilă?”.
Satisfacţia medie a vieţii pentru primele 10 ţări (7,4) – între care Danemarca, Islanda, Norvegia, Finlanda şi Elveţia – este de peste două ori mai mare faţă de media ultimelor 10 clasate (3,4). România ocupă locul 71/157 de ţări analizate, cu scorul 5,528.
O analiză bazată pe celelalte întrebări ale chestionarului compara 6 componente considerate esenţiale/cheie pentru satisfacţia vieţii: PIB-ul/locuitor (prosperitatea); suportul social: “Vă puteţi baza pe cineva în caz de mare nevoie?”; speranţa de viaţă sănătoasă; libertatea alegerii în viaţă; generozitatea: “Aţi făcut vreo donaţie umanitară în ultima lună?”; controlul corupţiei în public şi privat. În cazul României satisfacţia vieţii se bazează în primul rând pe PIB/loc (traducând prosperitatea, ca şi în alte ţări mai bine plasate), apoi pe suportul social şi speranţa de viaţă sănătoasă (practic ex-equo) urmate de libertatea alegerii în viaţă, însfârşit pe generozitate; satisfacţia provenind din controlul corupţiei era practic invizibilă la noi (date 2012-2013 !).
Cercetările sugerează că satisfacţia vieţii cenzurează destul de convingător mortalitatea şi prevalenţa unor factori de risc majori pentru BCV. Scorurile de satisfacţie semnificativ mai ridicate în ţările din Euro-grupul nord-vest asociază mortalităţi BCV totale şi premature mai mici, precum şi nivele semnificativ mai scăzute pentru alcool şi HTA; prevalenţa fumatului tinde la rândul său către nivele mai scăzute. Aceste rezultate sunt compatibile cu opinia multor analişti privind corelarea insatisfacţiei vieţii cu fumatul, alcoolul, HTA sau chiar cu obezitatea; dimpotrivă, satisfacţia vieţii s-ar corela cu nivelul activităţii fizice.
*
Se poate astfel argumenta că în România, ca şi în alte ţări, satisfacţia vieţii are efecte pozitive asupra sănătăţii cardiovasculare, chiar dacă deocamdată relaţia reciprocă – legând morbi-mortalitatea BCV de insatisfacţia vieţii – este mai bine studiată.
În privinţa creşterii satisfacţiei vieţii în ţara noastră, la îndemâna promotorilor sănătăţii sunt acţiunile ţintind creşterea suportului social, încurajarea alegerii libere în viaţă şi a generozităţii, precum şi conştientizarea rolului individual şi comunitar în controlul corupţiei.
DIRECTOR EXECUTIV,
JR.MAGDALENA MARCUT
